Exerciții originale · pași expliciți · verificare

Exerciții rezolvate pentru Evaluarea Națională la matematică

Fiecare model separă datele, cerința, metoda, rezultatul și verificarea. Scopul nu este să copiezi o rezolvare, ci să poți reconstrui singur drumul pe un exercițiu asemănător.

Profesorul Marius rezolvă exerciții de Evaluare Națională la matematică împreună cu un elev
Pașii sunt vizibili, iar răspunsul este controlat independent de calculul inițial.
16 modelede la calcul la geometrie în spațiu
6 repereenunț, date, cerință, pași, rezultat, control
100% originaleconstruite pentru învățare, nu copiate

Cum studiezi o rezolvare fără să transformi pagina într-un caiet de copiat

Acoperă mai întâi soluția și scrie ce capitol recunoști, ce date sunt utile și ce rezultat aproximativ aștepți. Deschide apoi pașii unul câte unul și compară decizia, nu doar operația. Dacă ai folosit altă metodă corectă, verifică dacă ajunge la același rezultat și dacă justificarea este completă.

După fiecare model schimbă numerele sau cerința. De exemplu, după o reducere procentuală, cere prețul inițial; după aria unui triunghi, cere înălțimea. Transferul la o variantă nouă arată dacă metoda a fost înțeleasă. Verificarea nu este decor: ea trebuie să folosească enunțul, o proprietate sau o estimare independentă.

  1. 1
    Înțelege

    Reformulează cerința și notează necunoscuta, unitățile și restricțiile.

  2. 2
    Planifică

    Alege relația și spune de ce se potrivește configurației.

  3. 3
    Calculează

    Scrie transformări lizibile, fără salturi care ascund semne sau numitori.

  4. 4
    Verifică

    Înlocuiește, estimează sau folosește o a doua proprietate.

Profesorul Marius urmărește pașii scriși de un elev la un exercițiu de clasa a VIII-a
O rezolvare bună face vizibil locul exact în care poate apărea eroarea.

Calculul exact și interpretarea bazei procentuale

La exercițiile numerice, simplificarea înaintea calculului reduce riscul. La procente, cuvântul «din» indică baza, iar o reducere se aplică prețului anterior. Dacă apar două modificări succesive, a doua are o bază nouă; nu adunăm procentele decât în situații care justifică aceeași bază.

Profesorul Marius explică fracții și procente unui elev pentru Evaluarea Națională
Estimarea zecimală confirmă rezultatul exact fără să înlocuiască demonstrația.

Operații cu fracții

Enunț: Calculează E = 3/4 − (2/3 − 1/6).

Cerință: Determină valoarea exactă a lui E.

Rezolvare:
  1. În paranteză: 2/3 − 1/6 = 4/6 − 1/6 = 3/6 = 1/2.

Verificare: 0,75 − (aproximativ 0,667 − 0,167) = 0,75 − 0,5 = 0,25.

Reducere procentuală

Enunț: Un ghiozdan costă 240 lei și este redus cu 15%. Care este prețul nou?

Date: Preț inițial 240 lei; reducere 15% din prețul inițial.

Cerință: Calculează reducerea și valoarea finală.

Rezolvare:
  1. Reducerea este 15/100 · 240 = 36 lei.
  2. Scădem reducerea: 240 − 36 = 204 lei.

Verificare: 10% sunt 24 lei și 5% sunt 12 lei; în total 36, iar 240 − 36 = 204.

Necunoscuta se definește, iar soluția se întoarce în enunț

Într-o problemă algebrică, scrierea necunoscutei și a relației dintre date este mai importantă decât viteza cu care mutăm termenii. La funcții, coordonatele și scara axelor se citesc exact. O pereche aparține graficului doar dacă satisface relația, nu fiindcă punctul pare apropiat de dreaptă.

Profesorul Marius verifică o ecuație și o funcție liniară în sala de matematică
Verificarea în enunț închide rezolvarea și prinde erorile de semn.

Problemă rezolvată prin ecuație

Enunț: Suma a două numere este 47, iar numărul mai mare este cu 9 mai mare decât cel mic. Determină numerele.

Rezolvare:
  1. Notăm numărul mic cu x; numărul mare este x + 9.
  2. Rezultă 2x = 38 și x = 19; numărul mare este 28.

Verificare: 19 + 28 = 47 și 28 − 19 = 9.

Funcție liniară

Enunț: Pentru f(x) = −2x + 5, determină x dacă f(x) = 13.

Date: Valoarea funcției este 13.

Cerință: Rezolvă ecuația −2x + 5 = 13.

Rezolvare:
  1. Egalăm expresia funcției cu valoarea dată: −2x + 5 = 13.

Desenul oferă ipoteza; calculele trebuie să o respecte

Nu măsura cu rigla pe desenul schematic și nu presupune proprietăți care nu sunt date. Marchează unghiurile drepte, laturile egale și paralelele, apoi numește teorema. Unitățile se convertesc înainte de formule, iar rezultatul se compară cu laturile și cu aria figurii care îl conține.

Profesorul Marius explică un exercițiu de geometrie plană cu teorema lui Pitagora
Relația se scrie după stabilirea catetelor și a ipotenuzei.

Triunghi dreptunghic și arie

Enunț: Triunghiul ABC este dreptunghic în A, cu AB = 6 cm și AC = 8 cm. Calculează BC și aria triunghiului.

Date: Catetele au lungimile 6 cm și 8 cm.

Cerință: Determină ipotenuza și aria.

Rezolvare:
  1. Pitagora: BC² = AB² + AC² = 6² + 8² = 36 + 64 = 100.
  2. Fiind lungime pozitivă, BC = √100 = 10 cm.
  3. Aria este AB·AC/2 = 6·8/2 = 24 cm².

Verificare: 6–8–10 este un triplet pitagoreic, iar aria este jumătate din dreptunghiul 6 × 8.

Cerc înscris într-un pătrat

Enunț: Un cerc este înscris într-un pătrat cu latura de 10 cm. Calculează aria zonei din pătrat aflate în exteriorul discului.

Date: Diametrul cercului este egal cu latura pătratului, deci r = 5 cm.

Cerință: Scade aria discului din aria pătratului.

Rezolvare:
  1. Aria pătratului este 10² = 100 cm².
  2. Zona cerută are aria 100 − 25π cm².

Verificare: Cu π ≈ 3,14, aria este aproximativ 21,5 cm², pozitivă și mai mică decât 100 cm².

Geometrie în spațiu și problemă mixtă

Mai întâi identifici figura plană utilă, apoi formulele corpului

În corpurile geometrice, aceeași literă poate reprezenta muchie, diagonală a feței sau diagonală spațială. Scrie explicit segmentul calculat. Când problema combină volum și procente, păstrează rezultatul exact până la ultima operație și controlează unitatea cubică.

Profesorul Marius rezolvă un exercițiu cu volumul unui corp geometric
Conversia în litri se face după calculul volumului în centimetri cubi.

Diagonală și volum într-un cub

Enunț: Un cub are muchia de 4 cm. Calculează diagonala unei fețe, diagonala cubului și volumul.

Cerință: Determină cele două diagonale și volumul.

Rezolvare:
  1. Diagonala feței: df = a√2 = 4√2 cm.
  2. Diagonala cubului: d = a√3 = 4√3 cm.

Rezultat: df = 4√2 cm; d = 4√3 cm; V = 64 cm³

Verificare: 4 < 4√2 < 4√3, iar volumul are unitatea cm³.

Rezervor paralelipipedic umplut parțial

Enunț: Un rezervor dreptunghiular are lungimea 80 cm, lățimea 50 cm și înălțimea 40 cm. Este umplut la 75%. Câți litri de apă conține?

Date: 1 litru = 1.000 cm³; grad de umplere 75%.

Cerință: Calculează volumul apei în litri.

Rezolvare:
  1. Volumul total este 80·50·40 = 160.000 cm³.
  2. Volumul apei este 75/100 · 160.000 = 120.000 cm³.
  3. Convertim: 120.000 : 1.000 = 120 litri.

Verificare: Volumul total este 160 litri, iar trei sferturi din 160 sunt 120.

Rapoarte, radicali și probabilitate

Patru modele care verifică dacă metoda rezistă când datele se schimbă

Aceste exerciții adaugă patru familii care apar frecvent în pregătire: proporționalitate, radicali, aflarea valorii inițiale după o modificare procentuală și probabilitate. La fiecare, controlul folosește altă cale decât calculul principal. Astfel poți depista dacă rezultatul este doar plauzibil sau este demonstrat.

Profesorul Marius compară metode de rezolvare pentru proporții, radicali și probabilități
O metodă stabilă poate fi controlată printr-o reprezentare sau un calcul independent.

Proporție directă

Enunț: Pe o hartă, 3 cm reprezintă 4,5 km. Ce distanță reală reprezintă 8 cm la aceeași scară?

Cerință: Determină distanța reală corespunzătoare celor 8 cm.

Verificare: Un centimetru reprezintă 1,5 km, iar 8·1,5 = 12 km.

Simplificarea radicalilor

Enunț: Simplifică expresia √75 − √12.

Cerință: Scrie rezultatul sub forma a√3.

Rezolvare:
  1. Scădem termenii asemenea: 5√3 − 2√3 = 3√3.

Verificare: La pătrat, 3√3 are valoarea pozitivă aproximativă 5,196, egală cu √75 − √12 la aceeași precizie.

Valoarea inițială după reducere

Enunț: După o reducere de 20%, un produs costă 320 lei. Care a fost prețul inițial?

Date: Prețul final reprezintă 80% din prețul inițial.

Cerință: Determină prețul înaintea reducerii.

Rezolvare:
  1. Împărțim la 0,8 și obținem x = 400 lei.

Verificare: 20% din 400 sunt 80 lei, iar 400 − 80 = 320 lei.

Probabilitatea evenimentului complementar

Enunț: O cutie conține 5 bile roșii, 3 albastre și 2 verzi. Se extrage o bilă. Care este probabilitatea să nu fie albastră?

Date: 10 bile în total; 7 bile nu sunt albastre.

Cerință: Calculează probabilitatea evenimentului cerut.

Rezolvare:
  1. Numărul cazurilor posibile este 5 + 3 + 2 = 10.
  2. Cazurile favorabile sunt cele roșii sau verzi: 5 + 2 = 7.

Verificare: P(albastră) = 3/10, iar probabilitatea complementară este 1 − 3/10 = 7/10.

Patru modele pentru asemănare, linie mijlocie, prismă și cilindru

În aceste modele nu este suficientă memorarea unei formule. Mai întâi trebuie identificată configurația: laturi corespondente, baze paralele, aria bazei sau raza. Rezultatul se verifică prin raport, ordin de mărime ori unitate.

Profesorul Marius explică relații de asemănare și volume pentru Evaluarea Națională
Configurația este identificată înaintea formulei, iar unitatea verifică tipul rezultatului.

Triunghiuri asemenea

Enunț: Două triunghiuri asemenea au raportul laturilor primului față de al doilea egal cu 3/5. O latură a primului are 12 cm. Determină latura corespondentă din al doilea.

Cerință: Determină latura corespondentă x.

Rezolvare:
  1. Scriem raportul laturilor corespondente: 12/x = 3/5.

Verificare: Al doilea triunghi este mai mare; 20·3/5 = 12 cm.

Linia mijlocie într-un trapez

Enunț: Un trapez are bazele de 8 cm și 14 cm. Calculează lungimea liniei mijlocii.

Cerință: Aplică relația pentru linia mijlocie.

Rezolvare:
  1. Linia mijlocie are lungimea m = (B + b)/2.

Verificare: 11 este media aritmetică a bazelor și se află între 8 și 14.

Volumul unei prisme drepte

Enunț: O prismă dreaptă are aria bazei 24 cm² și înălțimea 7 cm. Calculează volumul.

Date: A<sub>bazei</sub> = 24 cm²; h = 7 cm.

Cerință: Determină volumul prismei.

Verificare: Aria în cm² înmulțită cu înălțimea în cm produce corect cm³.

Cilindru: aria laterală și volumul

Enunț: Un cilindru circular drept are raza 4 cm și înălțimea 6 cm. Calculează aria laterală și volumul.

Cerință: Determină A<sub>l</sub> și V.

Verificare: Volumul este aria bazei 16π cm² înmulțită cu înălțimea 6 cm.

După model, rezolvă o variantă fără pași afișați

Reia cele șaisprezece modele după 24–48 de ore și scrie numai ideea fiecărei soluții. Apoi schimbă datele: 20% în loc de 15%, alte catete într-un triplet pitagoreic, alt grad de umplere. Dacă metoda se pierde la prima modificare, revino la condiție și la reprezentare, nu memora șirul de calcule.

Pentru progres măsurabil, marchează fiecare încercare cu C — concept, A — alegerea metodei, K — calcul, R — redactare sau V — verificare. Pagina despre greșelile frecvente arată cum transformi aceste etichete într-un plan de corecție.

Consolidare

Compară cu formulele

Leagă fiecare exercițiu de formula și condiția care l-au făcut posibil.

Continuă aici →
Măsurare

Lucrează un test pe competențe

Treci la itemi fără soluție afișată și corectează după final.

Continuă aici →
Ansamblu

Simulează cele 120 de minute

Varianta completă se folosește după consolidarea lacunelor de bază.

Continuă aici →
Exercițiile de pe pagină sunt subiecte oficiale?

Nu. Sunt modele originale construite pentru explicarea metodelor. Subiectele și baremele oficiale sunt indicate separat, pe pagina dedicată arhivei.

De ce este inclusă verificarea la fiecare rezolvare?

Verificarea confirmă independent rezultatul și formează un obicei util la examen. Poate fi substituție, estimare, proprietate geometrică sau calcul prin altă cale.

Este bine să citesc soluția înainte să încerc?

Încearcă mai întâi să identifici datele și metoda. Citește apoi numai până la primul pas pe care nu îl poți justifica și reia problema.

Pot exista mai multe rezolvări corecte?

Da. O problemă poate admite metode diferite. Fiecare trebuie să folosească proprietăți corecte, să justifice pașii și să ajungă la un rezultat verificabil.

Cum exersez după un model rezolvat?

Schimbă o dată, inversează cerința sau combină metoda cu un al doilea capitol. Apoi rezolvă fără să privești pașii modelului.

Trebuie să scriu toate calculele la examen?

La itemii care cer redactare, pașii relevanți și justificările permit acordarea punctajului parțial. Un răspuns izolat nu arată metoda.

Cum aleg între exerciții și simulări?

Exercițiile izolate corectează o competență. Simularea măsoară simultan selecția itemilor, timpul, rezistența și redactarea unei variante complete.

Cum știu că am înțeles cu adevărat?

Poți explica de ce se aplică metoda, o poți folosi pe date schimbate și poți depista un rezultat imposibil fără să recitești modelul.

Ce tipuri de exerciții rezolvate găsesc pe această pagină?

Sunt acoperite calcule cu fracții și procente, ecuații, funcții, geometrie plană, geometrie în spațiu, proporții, radicali și probabilități, fiecare cu enunț, metodă, rezultat și verificare.

Sunt potrivite exercițiile pentru clasa a VIII-a?

Da. Modelele sunt construite pentru competențe întâlnite în pregătirea de clasa a VIII-a, dar programa oficială rămâne reperul pentru conținuturile care pot fi evaluate într-un anumit an.

Cum lucrez un exercițiu pe care nu știu să îl încep?

Notează datele, cerința și capitolul probabil, apoi caută o relație care le leagă. Dacă rămâi blocat, deschide doar primul pas al rezolvării și încearcă din nou înainte de a citi continuarea.

Cum verific o ecuație rezolvată?

Înlocuiește valoarea obținută în relația inițială, nu doar în ultima linie de calcul. Verifică separat și eventualele restricții ale necunoscutei.

Cum verific un rezultat de geometrie?

Controlează unitatea, ordinul de mărime și compatibilitatea cu figura. Pentru o lungime poți folosi o a doua proprietate, iar pentru arie sau volum poți compara cu o figură simplă care conține sau este conținută în configurație.

Cum folosesc exercițiile pentru problemele de tip Subiectul al III-lea?

Exersează identificarea configurației, justificarea proprietăților și redactarea fără salturi. După model, rezolvă o variantă cu date schimbate și verifică dacă metoda rămâne validă.

Câte exerciții ar trebui să rezolv într-o sesiune?

Alege un volum pe care îl poți corecta atent. Trei sau patru exerciții analizate complet pot fi mai utile decât multe răspunsuri neverificate; mărește volumul numai după ce erorile nu se repetă.

Este util să cronometrez exercițiile individuale?

Da, după ce metoda este stabilă. La început urmărește corectitudinea și redactarea; apoi notează timpul fără să sacrifici verificarea, ca să observi ce tip de item consumă disproporționat de mult.

Unde găsesc variante complete cu barem?

Pagina de subiecte și bareme separă arhiva oficială de modelele originale, iar pagina de simulări este destinată variantelor complete lucrate în condiții apropiate de examen.

Cum îmi construiesc un caiet de erori din aceste rezolvări?

Pentru fiecare greșeală notează capitolul, decizia greșită, cauza și regula de corecție. Reia după 24–48 de ore un exercițiu asemănător și marchează eroarea drept închisă numai dacă metoda poate fi explicată fără model.

📞Sună Acum💬WhatsApp